Cand placerile ti se ofera pe termen lung, parca nu le pretuiesti cu atata intensitate. Cand vara abia a dat in parg, parca nu te entuziasmeaza atat de adanc gandul ca iti vei putea petrece intreaga zi in curte, la aer curat. Stii ca poti face asta si maine. Si poimaine. Si luna viitoare. Dar cand calendarul a batut deja din aripile lui noiembrie, placerea unui ragaz in aer liber are ceva din vertijul seducator al ispitei.
Asa ca, daca n-ar fi fost vara asta nebuna, prelunga, probabil ca nu ne-am fi permis in veci sa luam pranzul in curte la inceput de noiembrie. Dar, de dragul nostru, anotimpurile s-au dat de trei ori peste cap, iar noi am profitat de ultima duminica insorita ca sa asezam masa pe terasa si sa mancam bunatati sanatoase. Si sa povestim. Si sa radem unii catre altii cu mustati nevinovate de iaurt cu lapte de capra de la Covalact de tara, de-al carui gust copiii nu mai vor sa se desparta.
Niciodata masa nu fu mai gustoasa, am parafrazat noi cu lacomie si deliciu, degustandu-ne nelipsita salata cu seminte, desfatandu-ne cu branzica de vaca picurata in boabe fine, care se topesc in gura – prea bune, prea ca la tara, a recitat Victoras care a invatat reclama de la Covalact ceva mai repede si mai cu tragere de inima decat poezia din cartea de romana – bucurandu-ne de ultimele raze ale soarelui.
Si parca a fost mai bine, mai cald, mai frumos la noi in suflet decat la inceput de iunie. Poate pentru ca a fost ultima duminica de vara si noi am trait-o cu intensitatea pe care o asezi, intr-o iubire, intr-un ultim sarut.
Copii cei mari cresc vazand cu ochii:Ilona si Victor!!Dar ce frumos este la voi acolo!! Frumos si imbietor, desi este 7 noiembrie o colega de birou a adus astazi de la cineva care fusese in drumuri pe linga Bucuresti, 3 fire de floarea soarelui atit de frumoase cum nu-s niciodata nici in miez de vara: sunt tinere si proaspete, inflorite.
Ilona este o copie in miniatura a ta, Alice.
Sunteti superbi. Sunteti niste oameni normali, naturali, fara fitze sau alte artificialitati.
Sunteti frumosi, Alice!
Si sunteti fericiti si asezati! Asezati in rostul unei familii adevarate!
Iar eu ma bucur!
Te (va) imbratisez!
frumos la tine acasa alaturi de cei dragi dar imi lasa impresia ca este reclama mascata la Covalact…Pacat!
Dani, in ochii tai sta pacatul, in gandul tau e otrava, nu in masa noastra plina de lucruri pe care le cumparam de drag, fiindca ne plac.
Alice,nu sta nimic rau in sufletul si privirea mea.Este ceea ce eu am perceput vizual si se pare ca parerea mea nesiropoasa si chiar nerautacioasa nu a fost pe placul tau.Pana la urma astea sunt nimicuri asa ca,fiind o zi speciala pentru tine iti doresc sa te bucuri de copila ta si sa ai parte numai de impliniri venite din partea ei.La multi ani!
Nu mai dau replay cuiva pentru ca, in urma unei experiente, am constatat ca acest lucru poate crea dispute sau rani oameni, asa ca voi vorbi ‘la general’, ca o cititoare ce are dreptul sa-si exprime parerea personala. Din ce si cat am citit eu din scrierile lui Alice -tiparite pe foi sau in pagini web, pot sa afirm, cu tarie chiar, ca nu o vad pe Alice persoana care sa faca reclama unui produs care sa nu-i fie pe plac! Chiar de-ar fi reclama -dar daca Alice zice ca nu e, atunci nu e!-, e una sincera. Si mie imi plac produsele lactate Covalact; chiar sunt gustoase si au o textura aparte.
Mi-a placut ‘vara asta nebuna, prelunga’! Din pacate, rareori mancam afara la tara,la niste prieteni, noi stam la bloc…
reply