Mai intai am fost tentata sa nu iau sarbatoarea iei prea in serios.. Cine mai poarta azi ie fiind cu adevarat mandru ca e roman? m-am intrebat cu scepticismul care macina natia noastra de la temelie… Asa ca am iesit dimineata din casa imbracata cu haine „civile”, o rochie oarecare, din material de jeans.
M-a emotionat, insa, nespus de tare, sa vad pretutindeni femei imbracate cu bluze de panza topita, brodate in punct romanesc, fete frumoase in straie populare și chiar si cativa barbati cu camasa traditionala. Si m-am trezit dorindu-mi nespus sa arat si eu lumii ca fac parte din poporul celor care isi amintesc, cu iubire, ca au radacini care nu se vor putea desprinde vreodata de pamantul de la nordul Dunarii, de amintirile cu parfum de tei, de bataia inimii in ritmul Mioritei. Macar din cand in cand. Macar azi, de Sanziene, de Ziua Iei Romanesti.
P.S. Izuta poarta rochita populara alba, brodata, primita in urma cu un an la Ic Ponor, in Tara Motilor. Ilona o ie veche, munteneasca, eu o rochie stilizata aleasa de mama mea mai demult, dintr-un magazin de haine cu iz etnic… Pentru Victor n-am gasit decat o camasa alba, dar vara asta ii cumparam si lui ceva, negresit. Iar la un moment dat ne-am intalnit intamplator si cu scumpa mea prietena Roxana Iliescu, gravida si frumoasa, si cu fetita ei care va deveni curand mijlocia familiei, Vanessa.
Ce copii mari si frumosi ai! Sa-ti fie sanatosi si fericiti!
PS: eu am ignorat ziua iei si mi-a parut tare rau…